Dincoace de dumneavoastră, dincolo de tu

Eram la a treia ședință de terapii pentru genunchii mei slăbuți, și acum cu un alt fizioterapeut. O femeie interesantă, prin faptul că părea atât de serioasă încât uneori parcă te străfulgera cu o privire directă, nemaiștiind ce să îi spui. Și tânără. Corp subțire, față netedă și ochi vii, cu părul prins în coadă, pregătită pentru o seară de lucru precum o dimineață. Nu … Continuă să citești Dincoace de dumneavoastră, dincolo de tu

Despre familie si „alti demoni”

Am fost invatata ca familia inseamna parintii, fratele, neamurile – tot arborele genealogic. Asa ca asta mi-a definit realitatea familiei. Cu timpul, la etapa in care nu am mai imitat realitatea parintilor si am inceput sa imi pun intrebari, sa imi dezvolt propriul sine, propria viata, involuntar am ajuns la credinta (asumata si verbal) ca familia, pentru mine, sunt si anumiti prieteni. Oameni cu care … Continuă să citești Despre familie si „alti demoni”

„Veniti, toti credinciosii, sa ne inchinam…”

________ Întinsă și cufundată cu capul în perna moale, după masa cu televizorul, undeva în colț, unde lumina televizorului anula total imaginea feței mele palide. Mi-am dat seama, privind pe rând la mamaia, mama și tata adormit în fotoliu, că ei n-au nicio vină. Credința le este pârghie de bine. Mi-am dat seama, totodată, că nu mai am pe nimeni nici sus. Știam deja că … Continuă să citești „Veniti, toti credinciosii, sa ne inchinam…”

Ce faci când devii inuman?

Dintotdeauna am fost fascinată de reacţiile oamenilor, dar şi de a mea, în situaţii de genul ăsta. De când eram mică  voiam să ajut lumea, dar fără să pară martirism sau obligaţie, în fond, e uman. Miercuri dimineaţa, ora 9 şi ceva, clasicul moment în care stai la intersecţie gândindu-te ce poți prinde mai repede, tramvaiul sau autobuzul spre muncă? Evident, legile lui Murphy și-au … Continuă să citești Ce faci când devii inuman?

Webstock 2016: trenduri în comunicare & cele mai creative campanii social media

Angrenată între joburi și viața intensă din București, bloggingul a rămas în urmă pentru mine. Undeva, în trecut, când joaca, curiozitatea și pofta de un spațiu nelimitat de citizen journalism și dedicat comunităților online erau prioritare. Și-acum, mi-am adus aminte, “răsfoind” impresiile bloggerilor despre întâlnirile Webstock, de unul dintre ultimele mele materiale scrise în legătură cu pe-atunci trendul hot al online-ului: blogmeet-ul. Vorbisem cu bloggeri … Continuă să citești Webstock 2016: trenduri în comunicare & cele mai creative campanii social media

Masivul Rarau, de Roberto Enea

Ce ar fi frumos să știi și să faci dacă iubești pădurile – și vrei să le salvezi

Foto: Masivul Rarău, de Roberto Enea Aș fi început titlul cu “tot ce trebuie să”, apoi mi-am dat seama că tot încerc să scot din vocabular declinările lui “a trebui”, care sunt atât de irelevante în contextul unor 7.435.599 de subiectivități umane. Din seria “ce-am găsit interesant în newslettere și spam-uri”, am primit azi newsletterul celor de la Greenpeace România despre “#SalvezPădurea” – prima platformă de la … Continuă să citești Ce ar fi frumos să știi și să faci dacă iubești pădurile – și vrei să le salvezi

Cu hamacul prin “pădurile” urbane din București

Ce poți face într-o vineri după-amiază, dacă nu să te lași “răpit” de la biroul corporatist din Pipera să te legeni într-un hamac, într-o pădurice departe de zgomot și aglomerație? S-a întâmplat alaltăieri, la provocarea lui Doru, inițiator al escapadelor #antistress în natură, când s-au luat câțiva prieteni și mai ales câțiva “corporatiști” să vadă care-i treaba cu hamacul, în grădina Eden. De fapt, provocarea … Continuă să citești Cu hamacul prin “pădurile” urbane din București

mătăsurile bete de joi

Mi se desfac cusăturile cu fiecare gând la tine, tremură pielea și arde în timp ce acele grele Își fac de cap cu tivurile, e ca o melodie lentă, unde jucăm roluri, roluri grele, mai grele decât somnul, ne ascundem după palme reci și albe le vrem tremurânde, în sinea noastră sunt tremurânde, zvâcnesc palpitațiile ca într-un strigăt mut. Ca în povești, măștile sunt greu … Continuă să citești mătăsurile bete de joi

VIDEO Când bărbații se pun în locul femeilor. Cum ar arăta realitatea?

Într-o lume în care majoritatea femeilor și bărbaților cred că feminismul înseamnă pretenții isterice și superioritatea de gen, în care unele culturi găsesc patriarhatul suprem și violența, mai ales asupra femeilor, un act cât se poate de cotidian și justificabil pe baza unor scrieri alterate de mii de ani, în care femeia “și-o cere”, iar bărbatul e văzut drept un animal lipsit de rațiune și … Continuă să citești VIDEO Când bărbații se pun în locul femeilor. Cum ar arăta realitatea?

The perfect GIFs for way too hot days

When it rains, it pours, vine vorba. Dar mai greu la noi în Ro, unde fiecare combo de furtună + praf + vijelie + asfalt încins + fuste ridicate chiar în ziua în care te-ai decis să porți una + tunete și fulgere nu rezultă deloc în vreo ploaie de minimă decenţă, ci doar în mai multă căăăăăldurăăă. Umedă. Şi revii la AC ca la … Continuă să citești The perfect GIFs for way too hot days

One Piece

De ce One Piece e cel mai mișto anime din prezent

„What’s gone, is gone! But ask yourself this, what remains?!” De când urmăresc anime-ul One Piece, sunt fascinată de hazul de necaz pe care-l emană toate personajele lui. Sunt un echipaj de pirați dornici de a-și atinge potențialul, visul, sensul vieții, fiecare salvat de căpitanul lor idiot, ambițios și naiv, care ține atât de mult la prietenii lui, acești nakama. În cultura japoneză, respectul față de natură, … Continuă să citești De ce One Piece e cel mai mișto anime din prezent

Nimic nu mai e ce-a fost cînd vine vorba de relaţii

For me, beauty is a physical sensation, something we feel with our whole body. It is not the result of a judgement. We do not arrive at it by the way of rules. We either feel beauty or we don’t. ~Jorge Luis Borges, Seven Nights Nimic nu mai e ce-a fost cînd vine vorba de relaţii interumane îmbibate în amor. Pe principiul „divide and conquer”, … Continuă să citești Nimic nu mai e ce-a fost cînd vine vorba de relaţii

drumul mătăsii

Vreau să mă îmbrac în tine pielea ta e mătase pentru buricele degetelor mele mi-e teamă să nu o agăț cu despărțiri din trecut e o finețe fără cusături uneori nici nu o simt pe mine, în muțenia rece a dimineților seara doar, corpul tău mă strânge cu umbre tivurile degetelor tale și cusăturile unei inimi încă neînvinse mă fac să resimt propriile tale amintiri le … Continuă să citești drumul mătăsii

One World Romania prezintă evenimentul dedicat jocurilor video documentare, la Centrul Ceh!

Nu ratați o nouă zi de Festivalul Internațional de Documentar și Drepturile Omului One World Romania! „Astăzi, joi, 24 martie. Poate că acum, în urma declarării doliului național, după teribilele atentate de la Bruxelles este cu atât mai important să fim împreună, să ne întâlnim ca să discutăm despre ce se întâmplă în lume și să nu ne închidem în case. Suntem cu gândul alături … Continuă să citești One World Romania prezintă evenimentul dedicat jocurilor video documentare, la Centrul Ceh!

cuvintele din gurile noastre / words dripping from our mouths

RO Ești prea mult De când vorbim în dragoste de prea mult? Cum aș putea să fiu mai puțin și de ce aș face asta? De ce m-aș mărunți la un nivel suportabil, când fugim de mediocritate în căutarea beatitudinii? Ne dorim prea mult și e prea mult asta Prea drăguță Hai să folosim frumoasă pentru că de aceea a fost creat Prea tristă Tristețea … Continuă să citești cuvintele din gurile noastre / words dripping from our mouths

Verdele crud al pământului nou

Foto: Roberto Enea   Alergam, cu respiraţia tăiată, ca de propria moarte, pe o stradă umedă, rece ca gheaţa, cu tălpile goale. Mă dureau perniţele degetelor şi nu conta, fugeam cu viteza celui ce nu vrea să se sfârşească lumea pentru el. Pielea-mi era uşor transparentă, de parcă secătuisem, iar printre vene, defilau emoţiile cele mai insidioase. M-am oprit la marginea lumii. Sus, pe munţi, … Continuă să citești Verdele crud al pământului nou

nimicnicie

Invoc toți copacii, toate driadele, Luați ascultare la un strigăt absurd, Asurzitor, Care consumă toate celulele unei cărni îmbătrânite, Nu caut un Dumnezeu pentru că el există, Deocamdată, În mituri, fărădelegi spirituale și, mă bucur, mai ales, în pastile ale fericirii, ignor ce sufletul și mintea se ceartă, e o încăierare pe care o potolesc cu sete, cu setea de licori magice, ieftine, și ce … Continuă să citești nimicnicie

Drumul de la teorie la practică în îndrăgosteală fute tot

Illustration by Corrine Merola Am dus atâtea discuții privind îndrăgostirea: când vine, cum vine, se formează odată cu chimia, cu atracția sexuală de la început, sau vine în timp? Multe prietene de-ale mele îmi spun că dacă nu e din prima chimia, nu e nimic. Dacă chimie nu e, nimic nu e. Problema e că, de-a lungul vieții mele, întotdeauna a venit în timp. Am … Continuă să citești Drumul de la teorie la practică în îndrăgosteală fute tot

e groaznic să nu poți împărtăși frumosul

Scriu şi rescriu aceleaşi sentimente apăsătoare de aproape zece ani încoace. Tot aud că trebuie să scrii zilnic, despre orice, oricând, ca să fii un scriitor, așa cum intuiești că ești sau că vei fi. Treaba cu exercițiul, însă, e al naibii de greu. Când știi că este atât de posibil să scrii niște prostii sau, poate, că nu găsești cuvintele potrivite pentru atâtea emoții … Continuă să citești e groaznic să nu poți împărtăși frumosul

de vorbă cu neîncrederea în celelalte nume ale noastre

Mă macină încrederea, cuvântul în sine, “încredere”, a crede fără a cerceta, un crez al vremurilor biblice. Cu asta am rămas,  cu cuvântul, sensul s-a pierdut în milenii şi suflete moarte, în destăinuiri uitate, în amintirile dulci de-atâta amar de vreme. Ce mai, nu mai avem încredere, pentru că suntem încărcaţi de solitudine, logică, raţiune şi frică. Şi trecut, avem mai ales trecut. Obişnuiam să … Continuă să citești de vorbă cu neîncrederea în celelalte nume ale noastre